Într-o dimineață răcoroasă, tânărul Ryu stătea mândru la cârma vaporașului său colorat. Râul Albastru era acoperit de o ceață groasă, ca o vată de zahăr pufoasă. Ryu trebuia să ajungă la debarcaderul însorit pentru marea petrecere. Vaporașul făcea un sunet vesel: „tug-a-tug, tug-a-tug”. Deși nu vedea prea departe, Ryu era hotărât să fie un căpitan iscusit și curajos pe ape.
Ryu înainta încet prin ceață când, deodată, a văzut o carapace mare ieșind din apă. Era broasca țestoasă Blânduț, un vechi prieten al râului. „Bună, Ryu!” a spus Blânduț cu vocea sa lentă. Vaporașul a încetinit: „tug-a-tug, tug-a-tug”. Blânduț i-a explicat că râul se desparte în două drumuri. Unul era scurt și periculos, iar celălalt era lung și foarte liniștit.
În fața lui Ryu erau două căi. Drumul scurt era plin de stânci ascuțite care străpungeau ceața ca niște dinți de lup. Drumul lung ocolea malul, pe unde apa curgea lin. Vaporașul tremura ușor: „tug-a-tug, tug-a-tug”. Ryu se simțea puțin speriat. Voi ce credeți, prieteni? Oare pe ce drum ar trebui să meargă Ryu ca să ajungă în siguranță la petrecere?
Ryu s-a gândit bine. Știa că drumul scurt părea tentant, dar stâncile acelea arătau foarte fioroase în ceață. „Voi alege drumul lung și sigur!” a strigat el cu încredere. Chiar dacă dura mai mult, voia ca toți pasagerii să fie fericiți. Vaporașul a pornit la drum: „tug-a-tug, tug-a-tug”. Ryu a pus mâna pe cârmă, simțindu-se responsabil și foarte mândru de alegerea făcută.
Ceața devenea tot mai deasă, dar Ryu avea un secret magic. Părul său albastru electric a început să strălucească puternic, luminând drumul ca o lanternă magică. Lumina albastră tăia ceața, arătându-i malul verde și florile colorate. Vaporașul mergea liniștit: „tug-a-tug, tug-a-tug”. Cu răbdare și lumină, Ryu a ocolit toate pericolele, zâmbind fericit sub semnul alb în formă de fulger de pe fruntea sa.
În sfârșit, soarele a ieșit dintre nori! Ryu a ajuns la debarcader exact la timp pentru petrecere. Toți prietenii l-au întâmpinat cu urale, iar el a legat vaporașul cu grijă. „Tug-a-tug”, a oftat barca, odihnindu-se la soare. Ryu a învățat că a fi răbdător este o formă de curaj. S-a așezat să mănânce bunătăți, simțindu-se cel mai înțelept căpitan de pe întreg Râul Albastru.